FASCINAŢIE Mă fascinează pasărea în zbor, Şi câteodată mă visez cocor, Şi zbor în vis deasupra norilor. I-atât de minunată vraja lor... Mă fascinează muntele stâncos, Şi câteodată, tot privind de jos, Mă-nclin în faţa măreţiei lui, Căci dă bineţe zilnic cerului. Tot fascinată sunt şi de izvor, De iarbă, pom şi de cuvântul dor. Şi câteodat-aş vrea să strig, să ţip, Iubiţi natura cât mai este timp! Mi-e greu să cred că nu priviţi în jur, Să admiraţi frumosul ce e pur. Deschideţi dimineaţa o fereastră, Spre fericire şi spre lumea voastră.