Tu nu privi departe Nu sta în adnotări Apucă şi socoate Răbojul cu-ntrebări, Din lista de suspine Din tot ce te-nconjoară Căci simpla fericire Nu se găseşte afară. Fii dară înţelept Şi te priveşte adânc Căci fericirea-ţi zboară Prin sufletul plăpând. De vrei să fii ferice Fără a fi un sens Din adevărul dulce Cătând chiar şi un mers, Tu du-te la izvorul Din sufletu-ţi de ceară Şi simte el fiorul Senzaţiei de vară. Nu înţelege doară Să îţi strârpeşti în grabă Prietenii ce zboară Şi nu găsesc zăbavă. Ei au avut şi au Un rost în elocinţă Chiar şi atunci când stau Cătând doar pocăinţă. De-ţi eşti prieten ţie Cu suflet cumpătat Vei sta în sine-ţi fie Şi când eşti supărat, Căci doar când eşti nesigur Pe omul ce-i în tine Vei căuta „delirul” În lume, dar nu-i bine.
sâmbătă, 31 mai 2025