Fetița mea e o furtună Când timpul este prea ploios, Când norii negri de adună, N-o ajută un glas duios. Fetița mea e o comoară Când e soare și-i frumos, Asprimea vremii n-o doboară, Când mănâncă un măr zemos. Fetița mea e o minune... A Divinului dar suprem, E speriată și nu-mi spune... Dar nici nu face ce noi vrem! În lumea ei plină de basme, În a copilăriei vrajă, Înconjurată de fantasme, Toți îngerii îi stau de strajă! Covasna, 11.06.2016