Fir de praf Fir de praf plimbat de soartă peste-a veacului tristețe, gând cătând o altă poartă, pentru o brumă de justețe! Goi, umplând o viață goală peste-a timpului ursită, bătăi de inimă de ceară, pentru te miri care ispită! Poate, uneori, pe-o roată ne frământă greu, tăcut, pentru-o viață îndesată într-o strachină de lut! Vom muri, că ăsta-i birul pentru daru-acestei vieți, îngrășând niște puieți ce umbresc tot cimitirul! Fir de praf pierdut în vânt, ăsta-i omu-n voia sorții vis de viață-n somnul morții, ce iese dintr-un mormânt!