Boboc de trandafir eu sunt, La o fereastră-n casă, Nu simt al iernii aspru vânt, De frig, nici că îmi pasă! Privesc prin geamul aburit, Afară, cum tot trec Oameni cu pasul lor grăbit Și timpul nu-l petrec! Roșu boboc de trandafir Iubirea prevestesc Și aer proaspăt eu respir, Cu iz duhovnicesc! Să fiu văzut măcar o dată, E tot ce eu visez, De cel grăbit, are curată Inima ce-i în crez! Lega-voi în acea privire Iubirea cea pierdută Și voi aduce în simțire Inima, că-i cernută! Îmi voi desface rând pe rând Petalele iubirii Și voi opri timpul în gând Să fiu sclavul privirii! Nu voi mai fi roșu boboc În ochii ce privesc, Floare voi fi, cu un soroc: Iubirea să-i găsesc! În casa sufletului lui El va avea parfum De trandafiri, cum altul nu-i… Iubirea-i va fi drum!
sâmbătă, 31 mai 2025