gunoier celest iarna culege neguri din toate buclele spațiului serpentinele inimii trebuiesc deparazitate frecvent de scorpionii îndoielii cădem uneori somn de gorgone în statui și din trupuri se decojesc fresce de grote pe steiuri ca niște jnepeni spaimele își usucă umezeala flori de gheață explodează în brațe când somnambuli facem amor cu abisul precum vântul stepei prin coşul casei părăsite clipa sună a viață de contrabandă locuim cu intermitențe savoarea cărnii în orologii a căror pendule sunt fisurate viforul spulberă cusuți în pleoapă de humă oarbă cum se inspiră oare infinitul cine consemnează eșecul cel fără lest de ceruri nu-și va găsi statura și echilibrul sub o foame năprasnică carnea-și mumifică esențele instinctul de conservare îmbracă văluri camuflează nămeții risipa consumismului în dermă oameni de zăpadă pornesc o contrarevoluție erupțiile incandescente ale sângelui solicită remiză preț de o viață încleștarea contrariilor eliberează eterul secundei din tumorile necredinței cosmosul clipește în geana unui greier sau zeul pan încurcă iarăși ținutele festive orgiile sunt prinse în urzeala vremuirii sordide soarele își recalibrează mocnit erupțiile gura soarbe nesațul otrăvii ca pe o soma silitoare inima învață alfabetul arderilor sub copca vieții
sâmbătă, 31 mai 2025