Fluturi ai nesiguranței îmi zboară în suflet. Neliniștea mă cuprinde și-un sentiment de nevinovăție se strecoară în mine. Aștept cu nerăbdare ca fluturii să dispară! Aștept să fie bine, să fiu eu din nou, să revină încrederea, optimismul și speranța. Dar totul în jur e-ntunecaț, sufletu-mi pare ferecat, mintea nu vrea s-asculte, privirea …aș vrea să mă mintă. Îmi rog zâmbetul să apară, sufletul oricând să tresară, speranța să mă inunde, iubirea să mă ajute. Îmi imaginez că vin fluturi încununați cu iluzii, că zboară în cerc, neoprit, că rezolvă totul…la infinit. Fluturi în inima mea, Fluturi…și-n viața mea.