Fragilã

Fragilã ca frunza de toamnã,
E iubirea ta din zori,
Cȃnd plutești, dulcea-mi doamnã,
Cu miresme dragi de flori.

Sensibilã-ți e privirea
Ce de a mea tu o ferești,
Ca o zȃnã ce nu mai vrea
Sã creadã iar ȋn povești.

Și de fiecare datã pleci,
Zicȃnd cã e ultima oarã,
Dar cu pasu-ți lin ai sã treci,
Pragul meu, din nou disearã.