Frumoasa mea sunt prins între dezastre Iar m-am pierdut prin bombe fumigene, De explodez, din dorurile noastre Vei aduna doar visuri patogene. Să-mi scrii de ştii, de doctori plini de vrajă Ce pot durerea timpului s-o dreagă, La clipe fără nori să stau de strajă Ca dragostea din noi să se-înţeleagă. Şi pune-mi pe cătuşe fir de iarbă Cu codul din săruturi prinse-n cheie, Privirea-n aşteptare să nu-mi fiarbă Să sorb neant din trupu-ţi de femeie. Pe gene şterge-mi nişte stropi de ploaie Ce curg mereu din ochii amintirii, Şi gândul tău mai fă-l să se îmoaie În zodia din freamătul trăirii. Pe seară spune-i vântului să tacă Să se retragă-n tainele pădurii, Să-mi lase visul cast ca să petreacă Să nu-l mai plimbe prin durere furii. 20.06.2019
sâmbătă, 31 mai 2025