Când dorul meu se tânguia pe vers, Frumoasa mea prinţesă cam zăludă, Dorind ca nimeni să nu te audă, Te-ai reîntors tiptil din univers. Am încropit grăbit cuvintele-ad-hoc, Ţi-am fulgerat privirea cu uimire, Am amuţit, am râs-plângând iubire, Iar timpul nostru s-a oprit pe loc. Clipe ferice au reclădit trecutul, S-au succedat uimite de tandreţea Sărutului avid, ce-şi etala fineţea Pe trupul tău încetul cu încetul. Comorile ascunse în surâsu-ţi Luceau din perlele neşlefuite încă, Chemându-mă în marea cea adâncă Din trupul tău robit de tine însuţi. Frumoasa mea prinţesă cam zăludă, Încă m-alergi prin ploaia de cuvinte, Iubirea ta idilică nu se dezminte, De dorul meu, eşti tot mereu flămândă. *zăludă = naivă ( DEX online.ro )