Un vânt rotund dansează in pas ştrengar Cu albele mirese de gherghinar. Ascultă cum creşte melodic frunzişul, Deschide flămând spre păsări luminişul. Blândă lumina curge ca o coamă Pe fruntea noastră cu nervuri de toamnă, Sigur, primăvara mareea şi-a pornit Şi-un tânăr dor de viaţă în noi a-nflorit. Îşi suie caldă chemare tot mai sus În trupu-n care ieri dorinţe-au apus. La timpul din noi şi verdele de-afară, Frumoase mirese pomii inundară. Te chem prin ploi de sunet si culoare, În muguri viaţa-ncepe să dogoare. Chiar dacă timpul cu mâna grea apasă Pe-al clipei indecis hotar, ce ne pasă! În suflet mai este verde si lumină Până când iarba pe oase ne suspină E doar o grea bănuită migrare, Eterni călători prin evuri solare.