Ai putea, în astă seară, pentr-o oră, două, șapte, să faci ploaia să dispară din privirile-ți de noapte? Norii de pe cerul gri, hai să-i alungăm departe și, din clipele pustii, să fugim ca dintr-o moarte! Să-nviem, cumva, pe-o stradă fără nume, pe-nserat, în secunde ce-or să cadă ca-ntr-un timp demult uitat! De-am putea să ne iubim timp de-o oră, două, șapte, n-ar conta nici că murim așteptând o altă noapte.
miercuri, 18 iunie 2025