Suntem fulgi de nea ce curgem ȋn ritm de iarnã, unul cȃte unul dansãm printre crengi, coborȃm mereu, ca o cortinã de uitare, și ne contopim nevrȃnd, ȋn povești nepãsãtoare, alergãm ȋn șoapte, pe noi ne mai pierdem, strigãm uneori fãrã sã fim auziți, și ne amintim apoi, de tot, odatã, cȃnd ne odihnim tãcuti, neputincioși pe buzele fierbinți ale Timpului.
sâmbătă, 31 mai 2025