Apusu-i răsturnat chiar peste orizont, Iar luna s-a ascuns c-o stea în aşternut, Surprins şi mâniat e cerul, de afront Şi varsă lacrimi reci de tunet susţinut. Luceafărul e martor, din întâmplare Și-n umbra nopţii tiptil se furişează, Ar vrea să aibă o barcă de salvare Pe valuri repezi ce-n ploaie delirează. Se frâng mugurii cruzi pe ramuri, în grădini, Şi vântul ameţit dansează rock and roll Desculţ şi dezbrăcat prin tufele de spini, Pământu-n urma sa e răscolit şi gol. Dar toate trec ca fumul, cum au venit de iute, Natura se-mplineşte cu forţe renăscute...
sâmbătă, 31 mai 2025