Plâng pietre la margini de cruci Şi cerul adoarme pe deal, Se leagănă frunza prin nuci, Un gând se înalţă fatal. Visuri din ochi de cicoare S-au deschis spre alt infinit, S-a frânt o rază de soare, O floare sub cer s-a zidit! O stea răsare pe boltă Cu raze culcate pe zări, Strigăt, durere, revoltă Ridică spre slavă chemări. Timpul îşi ţese veşmântul Trecând peste toate uşor, Pe deal rămâne doar vântul Şi-un suflet ce plânge de dor.
sâmbătă, 31 mai 2025