La întrebări fără resort La margine de hău Zâmbeşte el vaporu-n port Cu tot neantul său. E plin de amintiri E gol de spirit ludic Au mai rămas doar firi Ce se dedau la pudic. Cum el răsare soare Iar ea răsare lună E multul ce apare În chip de mătrăgună. Cum ziua se revarsă Peste o noapte primă E forma ce ne-apasă A mai produce crimă, De a gândi tot singuri De a sădi speranţa De a rosti-ntre rânduri Ea bună dimineaţa!