GÂNDURI LA DEMITERE E rândul tău basescule traian Să schimbi palatul cu-o celulă strâmtă. Să nu mai sorbi din whisky pe divan Ci să te iei cu şobolani la trântă. Eşti alb ca doliul celor ce-au pierdut Fiinţe dragi ucise de sistem. În urma ta laşi timp pierdut şi slut Şi pentru toate astea te blestem. Să-ţi piară mintea şi să-ţi piară graiul, Să nu mai umpli lumea de venin. Să-ţi fie greu să-ţi bei până şi ceaiul Şi să te stingi puţin câte puţin. Să ai în minte paturi de spitale Mucegăind când oameni mor la poartă. Să-ţi fie orele mereu mai goale Şi mâna ta din ce în ce mai moartă. Să plângi şi să cerşeşti la cap de pod Cum plânge ţara sub călcâiul tău. Nu te mai vrem scârbavnice Irod. Nu te mai vrem scârbavnice călău. Nu vrem să pleci pe mări şi pe oceane. Ai mlastinit izvorul vieţii noastre. Prin mlaştini vrem să te târăşti traiane Cu toţi şmenarii hâzi ai găştii voastre. Să va-nnecati în smârc şi putregai, Striviţi de anii ce ni i-ai furat. În ţara noastră loc să nu mai ai Cum n-au copiii care ne-au plecat Goniţi în alte ţări, expatriaţi Să-şi afle peste mări un alt cămin. Tu să rămâi cu slugi şi cu argaţi Nu te mai vrem. Mai ai aşa puţin!!! Andrei Stomff 23 iulie 2012
sâmbătă, 31 mai 2025