Gândurile mele Toate Se adunǎ între stânci Sǎ îşi limpezeascǎ, Poate, De la cine iau porunci. Apa mǎrii le clǎteşte Cu mirosul ei salin, Vântul sprinten Le rǎceşte Precum gheaţa Roşul vin. Vǎd eu bine Sau Îmi pare Cǎ un gând fǎrǎ perdea Se trezeşte În plin soare, Neştiind unde s-o ia? Celelalte, Furioase, Îl trag repede-napoi Dupǎ stânci De vânturi roase Sǎ nu devinǎ strigoi. Enervat, ca orişicare, Îmi iau gândurile mele Şi m-arunc adânc în mare Sǎ le scap de gesturi rele.
sâmbătă, 31 mai 2025