Gărgărița

În grădină o gărgăriță
Pe un fir de iarbă stă –
Se odihnește c-al ei zbor
Fuse un pic istovitor.

A zburat din floare-n floare
Că-s frumos mirositoare
Cu polenul hrănitor
Și-ncărcate de la Soare.

Dacă iarba-i deasă, grasă,
Locul ei e bună masă
După-afide căutătoare,
În grădină ajutătoare.

Buburuze le mai zice –
Zbor înalt lor le mai place,
Cu vânt puternic să se joace
Ajungând foarte departe.

Să o las să se odihnească
Este cea mai bună faptă,
Căci ea are rostul său
După lungul drum al ei.