Dimineaţa îşi amplifică deşteptarea cu degetele prinse de pervaz o amestec cu încăpăţânarea de-a nu mă trezi alerg nebună oarbă printre gânduri mă descoperă absurdă geloasă pe o parte din tine şi merg la întâmplare prin spaima limitelor care ne deosebesc încerc să aud fiecare foşnet unde nu sunt tu străluceşti în adâncul de umbră şi luminare cine-i acest necunoscut în care m-am adăpostit modelată de un gând prins în cleştii răsăritului gura nu are nevoie de cuvinte pentru a ne îndulci setea înfloreşte o iubire potolită egală evidentă şi nedefinită te recunosc între strigătul luminii şi dezordinea chemărilor