Globurile de Foc ( America în Profeţie ) Remember: 11 septembrie 2001 În cel dintâi an, la-nceputul mileniului trei Sus, pe cerul Americii cristalin şi albastru, A apărut instantaneu şi subit fără să vrei Indiciile gigante, ale unui sinistru dezastru Ce a avut la bază teroarea, crudul temei. Turnurile Gemene, au fost ţintite din plin De navele transformate în "globuri de foc” Ce le-au topit, transferând pe cerul senin, Fumul funest, provocând incredibilul şoc Pentru America, ce a băut cupa de venin. New Yorkul şi Washingtonul, au tremurat Cuprinse de frică, de viitorul necunoscut, La efectul celor trei nave ce-au explodat Producând mari pierderi ce greu au durut Inimille oamenilor, pentru răul premeditat. Dar poporul American, s-a regrupat rapid Luând decizii mari, sprijinit de ai săi aliaţi, În faţa cumplitei terori, cu toţi au facut zid Considerându-i pe Terra, toţi semenii fraţi Şi-a pornit să se apere sub forţa unui bolid. Principiul, de-a trăi liberi, e idealul de aur Susţinut cu putere de toate naţiunile lumii, Ce vor ca pacea, asemenea floarei de laur Să se consolideze, biruind efectul furtunii Crescând bunăstarea, cel mai sfânt tezaur. Teroarea pornită asupra vieţii şi securităţii Oamenilor, care cad în capcane nevinovaţi, Se vrea stopată, şi-a nu stagna mersul roţii Istoriei, pentru dreptul între ei, de a fi fraţi, Contribuind astfel, de a fi în unire, cu toţii. Pe planeta albastră este loc destul de trăit, Pentru orice popor şi pentru orice naţiune, Şi orice plan pentru existenţă este sprijinit, Atunci când viaţa este aruncată-n genune De forţe obscure care-şi fac lucrarea tacit. Prin flagelul " teroare” lumea e confruntată În analele istoriei cu gândirea cea fatalistă, Cum, că parte din omenire merită anihilată Prin acţiuni de distrugere oriunde ea există, Şi astfel, s-a dezlănţuit, în lumea civilizată. Dar, privind în lumina strălucită a prorociei, Vizând naţiunile, ce pe Terra s-au perindat, America, deţine un rol clar, în filele istoriei Fiind şi cea mai puternică şi de necontestat Conform Cuvântului, stă pe culmile gloriei. Ea împlineşte, prin Cuvântul lui Dumnezeu Figura cu coarne de miel ieşind din pământ, Ce s-a ridicat paşnic la cel mai nalt-apogeu Având principiul libertăţii umane-n cuvânt, Principiul înălţător, ce-o călăuzeşte mereu. Ea a fost teritoriul în care creştinii-alungaţi Şi-au aflat un refugiu în viaţa lor peregrină, Şi care atunci când au fost greu persecutaţi Au găsit în lumea nouă pacea vieţii deplină, Şi-au aflat liniştea sufletului fiind respectaţi. Ea deţine-acum, şi tot ea, în viitor va deţine, Acea putere politică de-a dirija între naţiuni, Şi ca lider mondial, căreia viitoru-i aparţine America profetică, va fi biruitoare-n furtuni Câtă vreme libertatea, prin efort va susţine! Flavius Laurian Duverna 11 septembrie 2009