*pe urmele celui ce nu te știi* la fiecare maree în pleoapă se dezbracă o rebeliune stilată fașă albă efemer fragil acoperă tranșeele în care mi-am îngropat trupurile oarbe obuze neiertătoare trezirile ard retina humei solzoasă pentru toga imperială a vieții cusătura de infinit nu este facultativă a fi este un reflector zeic aprins într-o coajă de nucă sub ardența clipei mele astrale tușiera umbrei se crapă nu-mi înțepa cămara presurizată a inimii cu aciditatea poroasă a îndoielilor tale mi-am scos de mult din atele zborul rănit de sulfurice ancore canibalismul psihotico-extatic al unului îți schimbă codul genetic am credința unui colibri pornit cu soarele-n gușă în pelerinajele eului ca pe-o anafură a timpului pe limba diamantină bobul de muștar își aruncă muntele din tâmplă marea își devoră focurile abisului în pupila atotvăzătoare
sâmbătă, 31 mai 2025