ICOANĂ

ICOANĂ

Aş vrea să fiu un preot slav
Şi tu icoană bizantină,
Să dai putere şi lumină
La harul sfântului zugrav.

Pe bolţi de catedrală sfinte,
Pe-altar, pe uşa de intrare,
Să te pictez cu-nversunare.
Să te ador în necuvinte.

Sunt un enoriaş sărac
Dar credincios icoanei tale,
Şi bat mereu aceiaşi cale
Să mă închin la chipul drag.

Cu gândul păcătos din mine
De sfinţi eu nu mă ruşinez.
De ce-i păcat să te visez
În clipele de-ntunecime?

Din tine mi-am făcut credinţă
Şi biblie mi-am făcut din tine.
Tu mi-eşti “canoanele creştine”.
Iubesc cu-ntreaga mea fiinţă.