Ieșirea prin cer

Nu nu cu o rachetă ci cu spiritul
Pentru totdeauna și totdeauna
Ieșirea prin cer și când proștii
Îți vor privi crucea cu mirare

Tu să râzi de pe o mie de sori
De la Dumnezeu pentru aceasta
Se merită să-ți faci fața ca cremenea
Și să aștepți viza pentru împărăție

Degeaba vei călători de-a rotogolul
Golul interior mereu îl vei simți
Trebuie să urcăm trebuie să murim
În răbdare unul după altul în veci.