Te îmbeţi cu apă rece! Spune-o vorbă din popor, Bei din ea, şi foamea-ţi trece Ca oricărui muritor. Obligat de-a ta structură, Trăieşti timpul căutând Adevărul din scriptură, Naiv bulgăr de pământ! Devenirea te-nspăimântă, Cugetarea-ţi nu petrece, Te munceşte, te frământă Şi te-îmbeţi cu apă rece. Zguduit de bucuria Scormonirii în abis Îţi scoţi mândru pălăria Şi te-ntrebi: E oare vis? Nu e vis, dar poate fi, Să te-mbeţi cu apă rece, Tot sperând că vei găsi Doar un adevăr din zece.