e doar o teorie falsă aceasta cum că imposibilul ar exista o descătuşare din nimicuri cărora le-am permis să se întâmple dar sub pielea mea aleargă caii liberi negri întotdeauna negri care n-au purtat şei vreodată în sălbăticie nimeni nu e supus şi banii şeicilor nu au nicio valoare nisipurile ard sub sânii care-şi unduiesc dunele copitele bat ritmul nebunesc dintr-un passo doble pe care mi-l îngădui abia după ce lumina se refugiază de partea cealaltă a inimii îndrăzneşte să te apropii cu o bucată de jar în palme să-mi aşezi mâna pe coapsele încordate dar nu mă chema până nu-mi vei găsi un nume demn şi o prerie a libertăţilor neimpuse de alţii ****************** în fiecare deşert se-nalţă şi dispar oaze cu palmieri în haine de gală și ape fără torenţi în care fata morgana își piaptănă părul ca-ntr-o oglindă sfărâmată după fiecare dună se-ascund cai unii mai liberi decât alţii unii mai negri decât amurgul sau mai albi decât vântul spălat de păcate şi prejudecăţi sub coama soarelui simt trupul tău arzând ca o chemare spre rătăcire ca un zbor spre sânii absolutului fragezi şi plini de pasiune rătăciţi prin deşertul fără mărgini lacom îmi las caii să zburde să simt pe fiecare deget chemarea fierbinte a coapselor arcuite în jurul lagunei parfumate și las liniştea să mă-nvăluie când mă scufund cu tine în libertate liliana trif & ioan grigoraș
sâmbătă, 31 mai 2025