Îmbrățișarea

Îmbrățișarea

Te-am îmbrățișat cu sufletul atât de strâns,
că sufletele noastre s-au întrepătruns
și suntem amândoi de-acum aceeași torță
ce va arde-n univers cu-atâta forță,
că vom putea topi planete-oricât de reci,
în îmbrățișarea noastră peste veci!

Și torța asta întruchipează-un vis
un vis născut de mult, de pe Tanis
un vis atât de vechi al sufletelor noastre,
de când nu existau planetele albastre,
te voi urma prin vieți precum un rob,
chiar după ce luna, va deveni un ciob!

Și-mbrățișarea noastră va fi atât de tare,
că-ntreaga veșnicie va fi o-mbrățișare!