Natură, îmbrățișează-mă mai des, să scap de frică, panică și de tristețea apăsătoare. Încerc să fac săpături în mine, să scap de tot ce m-apasă, dar nu pot fără priveliștea frumoasă. Vreau să opresc totul pentru a fi verde, dar totul se înclină, timpul nu stă-n loc, fuge mai repede decât noi. Este un zid înalt al frumuseții, pe care trebuie să-l urc în viteză și apoi să fug pentru a îmbrățișa natura. Așa se deschide o speranță cu diferența dintre muzică și tăceri, ce de fiecare dată mă face să cred în viață. Natura îmbrăcată-n frunze multicolore, cu nori, ploaie sau cu o rază de soare, schimbă ambalajul în funcție de timp, dar aduce primăvara sufletului. Privește lucrurile pe care le iubești și fii alături de oamenii pe care-i iubești.