Privesc la ceasul ăsta Ce stă inert prins de-o brățară,strâns, Pe mâna mea. Și nu mai tace. Îmi numără neîncetat clipele în care gândesc, Clipele în care vorbesc, Clipele in care iubesc, Clipele în care râd sau plâng, Îmi numără clipele în care respir, Îmi numără visele. Necontenit, si ma sperie. Privesc la ceasul ăsta Cu ticăitul lui surd și hotărât, Care nu se oprește niciodată. Si tot numără neobosit, Pe când eu obosesc și doar ascultând-ul. Și mi se pare nedrept. Număra ceasul ăsta obsedant clipele mele, Clipele tale, clipele tuturor... Și se crede stăpânul lumii.