Nu îmi ajunge-o viață-ntreagă Să pot să simt, să las să meargă Sufletul fără de regrete În sentimente indiscrete, Căci sa-ntâlnit cu fericirea Când ochii tăi mi-au prins privirea. Îmi trebuie o veșnicie S-alerg cu tine pe câmpie, Să râd, să cânt, să țin de mână Pe cel ce mi-a făcut cunună De margarete care-alintă Gânduri ce-n armonie cântă. Mai vreau o viață, și-ncă una... Am dat până acum arvuna Ca să echilibrez destinul! De-acum vom degusta din vinul Făcut de noi din via vieții Și vom cânta precum poeții. Pereche, sufletele noastre, În veșnicia dintre astre Vor lumina cu fericirea, Își vor împărtăși iubirea!