(Îm)potriviri

- Ne-mpotrivim acestui val ce trece
Cu remuşcări cu tot, dac-or fi fost
În carnea mea stigmatul tău rămâne
Întipărit de-o viaţă. Pe de rost

Te ştiu, iubite, buzele şi sânii,
Şi pântecul fierbinte, stepe moi
Ce-au înverzit sub mâna ta, deodată,
Chiar dacă toamna vine peste noi.

Şi ce păcat e-acesta ce-mi îmbracă
În fericire trupul când mă pierd
La pieptul tău... Ce dulce-mpotrivire
Mă-ntâmpină când versul ţi-l dezmierd.

- Mă-mpotrivesc uitării ce-şi aşează,
Pe amintiri, o pătură de praf,
Înmoi penița-n soarele de-amiază
Şi-ţi scriu pe trup poeme olograf.

Ea nu mă poate păcăli, zadarnic
Efortul ei de-a-nvinge sărutări,
Când chiar bătrânul timp ne-a fost paharnic
Şi vremea n-are iz de eșuări.

Caniculă a fost, apoi furtună
Și zile despuiate de nebuni,
Dar nimeni n-a putut nicicând să spună
Că ne-am oprit din zămislit minuni.

Liliana Trif & Ioan Grigoraș