În așteptarea ta...

În așteptarea clipelor din vis, 
Realitatea ne lovește crunt.
Cu toate că mereu ați interzis,
Iubirea noastră pe acest pământ.

Sunt multe zile negre, cu mulți nori,
Ce biciuiesc pământul fulgerând.
(de te cutremuri și te trec fiori),
Trezindu-te de viață alergând.

Așa cum ai făcut-o mai mereu,
Simpatizând cumva cu agonia.
Interzicându-i chiar lui Dumnezeu,
Să te învețe ce îi omenia.

Văd ploaia încurcându-se în gene,
(sunt lacrimi de iubire prea profundă).
Iar viața uneori dacă mai geme!
Să știi că e iubirea ce-o inundă.

Iubirea ta e șansa vieții mele,
Un logaritm de sine stătător.
În nopțile soridide-n clipe grele,
Visul meu pare chiar amăgitor.

În așteptarea ta doar amintire,
M-ai dăinuie sau crede în iubire.
Cu lacrimi șiroinde în privire,
Te-ndeamnă să trăiești în nemurire.

Brăila, noiembrie 2017