ÎN CEA MAI RECE PRIMĂVARĂ DINTRE TOATE de Marian Florentin Ursu * Ce faci, ţi-au înflorit cireşii de la poartă? Îţi dau un semn de peste punţile-ngheţate Când tu m-aştepţi la o distanţă de o soartă Iar eu te-aştept la o distanţă de o moarte Când toţi cocorii parcă vor să ne suprime Şi emigranţii lumii vor să ne separe Eu mă repet cu tine în viitorime Şi-mi cresc pe umeri păsările călătoare În sărbătorile târzii de primăvară Ne regăsim pe sub cupole bizantine Şi datinile strămoşeşti ne împresoară Şi se prefac în muguri mituri carpatine Când printre vremuri ne separă ghilotine Tu smulgi singurătăţi şi foi din calendare Şi te cuprinzi de frig când îţi e dor de mine Şi-alergi desculţă prin nămeţi de depărtare În cea mai rece primăvară dintre toate Când ne condamnă capital cireşii-n floare Ne mai repetă o iubire peste moarte Şi ne disculpă lungi ecouri de ninsoare
sâmbătă, 31 mai 2025