În chinul din dorinţa de a zbura, Cu gânduri îndrăzneţe ai îndura Nimicul din trăiri banale, goale, Din pietrele ieșite-n a ta cale? Sigur că nu...mai bine ai muri Decât să nu ajungi la stele-n ceruri Şi de frumos să nu te mai cutremuri... Continuă şi te frământă-ntr-una Căci soare eşti şi-n noapte tu eşti luna Pentru îndrăgostiţii de-astă viaţă, Poet cu aripi…de tine se-agaţă Iubirea şi speranţa şi mărirea, Nu renunţa la dar, eşti împlinirea Din sufletele ce le-atingi cu zborul, Cu versul tău se potoleşte dorul! Continuă să-ţi duci zilele în nopţi, Să deschizi lumii a veşniciei porţi... E darul tău izvor de frumuseţe Din tinereţe pân la bătrâneţe!
sâmbătă, 31 mai 2025