ÎN DOUĂ LUMI Noi doi, trăim pe ţărmuri diferite, În două lumi, diametral opuse. Ne-apropie cuvintele rostite Şi ne despart cuvintele nespuse. Aş vrea să trec înot peste ocean. S-ajung cumva, la ţărmul tău stâncos. Dar mă opreşte zidul de mărgean, Urcând din ape, roşu, nemilos. Şi totuşi, te cunosc destul de bine, Deşi se pare că eşti doar un vis. Simt c-am trecut cândva, prin zid, spre tine Dar izgonit am fost, din Paradis. Am fost zvârlit, pe-această tristă plajă Unde nisipul vrea să mă înghită. Te rog, mai fă cu ochii tăi o vrajă Şi-ntoarce-te, să-mi fi din nou iubită!