In echilibru Trăiesc pe-o funie întinsă Cu opțiuni mai limitate Pășesc doar cu lumina stinsă Și-adorm chiar relaxat pe coate Nu mi-este frică de-o cădere M-am antrenat aici de mic Cănd bate văntu-i o plăcere Că mă mai leagană un pic E drept , mă plimb doar inainte Și încă nu m-am plictisit Nu răd , nu cănt , nu spun cuvinte Mă-ntorc de unde am venit Nu intru-n dialog cu nimeni Nu am pe nimeni cunoscut Mi-am aranjat o șusta Vineri Să fie asta-un început ? Al unei vieți in doi pe sărma Pe o funie , mă rog si-apoi Ceva întins care pe urma Devine casă pentru doi ! Ca să trăim în echilibru Cărănd cu noi pe sfoara lungă A vieții mare greutate Zămbind destinului in dunga !