În fața-ntregii lumi suntem niște sclavi

În fața-ntregii lumi suntem niște sclavi
...
Atâtea neamuri trecut-au peste noi
Atâtea neamuri au trecut pe-aici
Ce ne-au lăsat de noi parcă mai goi
Și am ajuns din ce în ce mai mici!
...
Noi nu mai suntem celor vechi urmași,
Ne vindem sufletul și țara pe nimic,
Noi astăzi suntem un popor de lași,
Loialitatea noastră o cântărim în plic!
...
Vorbim de Cucuteni, Bucegi, de Tărtăria
De-acele vremuri și oamenii de-aici,
Da-n locul lor acum domnește tâlhăria
Și am ajuns din ce în ce mai mici!
...
Ne tot fălim într-una astăzi, cu străbunii,
De parcă am avea cu ei vreo legătură,
Dacă privim atent la ce-au ajuns românii
E evident că-avem originea obscură!
...
Nu suntem nicicum, urmașii-acelor bravi
Ce-au apărat cu sânge, pământul sfânt al lor,
Nu suntem de-aceia ce pentru țară mor
Și-n fața-ntregii lumi suntem niște sclavi!