În fiecare toamnă...

În fiecare toamnă o iei de la-nceput,
Tu poţi întotdeauna ce altul n-a putut:
Să creşti cu-a ta iubire şi harul ce îl ai
Vlăstarul ca să-l umpli cu flori în luna mai...
Iar la-nceput de vară, cu poamele zemoase,
Să-napoiezi vlăstarul  mai viguros spre case.

În fiecare toamnă, de griji împovărat,
Dar curajos, sperând că sufletu împăcat
Cu soarta care-ți scoate destinele în drum,
Aprinzi văpăi în cuget, fără a scoate fum…
Dai viaţă pe Pământ cuvintelor divine,
Vlăstarele înalţi cu seva strânsă-n tine!

În fiecare toamnă eşti binecuvântat
De îngerii trimişi de Cel ce-I lăudat,
Rupi din fiinţa ta o rază de speranţă
Şi dăruieşti lumină-n apusul din vacanţă!
Tu, dascăl ce măsori în anotimpuri timpul,
Trudești an după an, să vezi rodind Pământul!