In intuneric

E atata apa...
In gandurile noastre
Ca ne e teama sa vorbim 
Sa nu ne pierdem ideea in van volatizata.

Si atata foc...
In sufletele noastre
Ca ne e teama sa iubim
Sa nu ne pierdem fapta mistuita-n flacari.

Asa o viata zabovim,
Cuprinsi de patimi reprimate.
Si ne creem al nostru scop,
In scopul care nu exista.

Pacatul vesnic ne cuprinde
Si nu exista alta soarta.
Noi reci si goi ne ridicam morminte
...In Intuneric!