...ai albit dragă doamnă și oasele-ți sau îngroșat și scârțâie,de câte daruri ai primit...cu feți frumoși în pinteni și brazi - împodobind: - vă dau arginții, ce bunicii și părinții - au îngropat la rădăcina tâmplei și diminețile cafelei,pe balcon - ce-au memorat toate cântările și socotelile - la morile vocabulei; - apă sfințită, de la Fântâna Cucului, sorbiți direct din mâinile căuș la țuțuroi... - hai intră-n casă,ești toiag,pune picioarele pe lângă vatră și mănâncă - că tata te caută prin foi, în podul grajdului... - mă culc mai bine,să nu mă găsească, că iar întrebă: - avansul - cinci curele, ori, - lichidarea zece, de mâna mai retragi... - a doua zi, cu sania vecinului, numită Bob,cu care își căra porumbul la batoză(fie iertat și el și eu - că i-am promis o sticlă cu coniac - când era-n viață)în pantofiorii de la nuntă și trusa de moșit, a mamei și câinele Mozoc - fugeam să-mi aflu iarăși rostul... - ce vii sunt amintirile acum,când mă întorc pe partea asta - îl văd pe tata Radu, cum mai juca, ținându-se de marginea ferestrei - râdea și cerul și pământul - și sufletul în noi - ca-n deal la Pisc, de sărbători... acum tăcerile, sunt pline ochi cu gânduri,sunt pline ochi cu grâu,sunt pline ochi cu jar...ca în ulcioarele ce-au dat de stâlpul crucilor din Vâlcu și cu le-au dat de sfârâia pământul, cum sufletul acum...la padina vieții de pe rând - și n-am știut și n-am putut, cum să îndrept... - să pregătești bănuți și colăcei fierbinți - că vin copiii - deschide ușa la perete și cântă colindările cu ei - că nu se supără-și dau coate și cântă tare,tare...și pentru cei ce ușa n-au deschis...