În memoriam | Poezii Online
sâmbătă, 19 aprilie 2025
Primăvară belalie
Cu nopți reci de echinox, 
Vii și treci
Și-nvii, stafie,
Pe răpusul câine Fox!

Fox frumos 
Cu dinți oțele 
Și preț mare 
La cățele,

Fox nebun 
Scurt de coadă
Fuge-n lume, 
Se înnoadă!

Primăvară belalie,
Insomnii de echinox, 
Dimineți, lăsați să vie 
Cum venea, băiatul Fox:

Capul, cafeniu pătat,
Cu miros de dimineață, 
De zăvozii mari din piață 
În trei locuri sângerat, 
Îl lipește de macat, 
Ochii-ntoarce, a mirare, 
Din piept mare:
Ce lătrat!

Pomi golași și zori de roșuri! 
(E aprilie, nu mai)
Forfotă de fulgi pe coșuri, 
În cuib fraged: Cir-li-lai.
- Fox al meu, îți place, hai?Cir-li-lai, cir-li-lai,
Precum stropi de apă rece
În copaie când te lai; 
Vir-o-con-go-eo-lig, 
Oase-nchise-afară-n frig 
Lir-liu-gean, lir-liu-gean, 
Ca trei pietre date dura
Pe dulci lespezi de mărgean.

Te-ai sculat cu noaptea-n cap, 
O să-ți dea colgiul hap,
Fox cu ochii-ntorși cu albul, 
Fix cu ochii la harap!

Sus în pat 
Haide - zup!
Adă botul 
Să ți-l pup.
La ureche-apoi să-l pui,
Să zici iute ce-ai să-mi spui. 
Vrei să batem lunci, păduri?

Ori ești poate în călduri 
Și-ai venit să-ți caut fată 
Tot ca tine de pătată: 
Nunul vinovat să-ți fiu, 
Să-mi vând sufletul de viu!

Nu mă bag să caut fată, 
Că e treabă mult spurcată 
Și cădem în postul mare 
Și-am căințele amare.

Dar nu-ți arde de păduri 
Și mai va până-n călduri. 
Văd acum ce sta să zică 
Botul tău. Știi vreo pisică!

Și ții minte că mi-e dragă, 
Miorlăita, care-și bagă
Prin cămări, prin așternuturi, 
Ochi-pucioasă, de te scuturi:

Dracu-aducător de boale, 
Cald inel, cu blană moale 
Și cu prefăcut răsuflet 
Ca păcatele din suflet!

Stai un pic,
Că mă ridic
Și-i venim acum de hac! 
Lasă numai să mă-mbrac 
Și-ți ajut să urci în pom, 
Câine vorbitor și om,
S-o dăm jos din pom și cracă,
Apoi - tava
Și-n tarbacă,
De trei ori de capul scării 
Să-i frângem șira spinării!

Nalt, curat sub corn de rai, 
Dezlega-vom: cir-li-lai,Cir-li-lai, cir-li-lai,
Precum stropi de apă rece
În copaie când te lai; 
Vir-o-con-go-eo-lig, 
Oase-nchise-afară-n frig 
Lir-liu-gean, lir-liu-gean, 
Ca trei pietre date dura 
Pe dulci lespezi de mărgean.