În orice rău e şi un bine

Închis în trup ca într-o statuie,
nu pot face niciun pas
înafara cercului înscris în orizontul curcubeului
despre care mulţi spun că ochii nu-l văd
dar se percepe cu celelalte simţuri
care prevestesc ploaia.

Încerc să mă desprind din laţul morţii
dar convingerile au picioare scurte,
nu reuşesc să rupă legătura lăsată moştenirte
de realitatea scursă,
astfel acceptăm împreună implacabilul fapt
de a fi furaţi fără nicio întrebare
de propria evoluţie nefasată.

În orice rău e şi un bine,
unii spun că de cele mai multe ori
ne putem prelungi existenţa prin copii.
Nimic nu este sigur că lanţul nu se termină
şi dispare în nesfârşit şi ultimul inel.