- Se lasă noaptea pe poteca-ngustă Și îngerii se-așează la taifas, Timidă luna iese doar în fustă, Eu te visez, dar parcă-s în impas Că nu mă lași să mușc un strop din fructul Oprit și postu’-mi pare-atât de lung, Iar până trece pierd și uzufructul Ori în Dumbravă n-o să mai ajung. În primăvara asta taciturnă Cu zile-alambicate, nopți pustii, După Chopin voi scrie o nocturnă Și-am să și-o cânt în seara de Florii. - Tresare liliacul sub arcada Cerdacului când vântul bate lin, S-au dus de-acum şi gerul, şi zăpada, Iar florile se-adună la festin. E postul lung, dar azi ai dezlegare Şi orice gest al tău e motivat, Se-aşterne noaptea-ncet, a disperare, Ne înveleşte-n smoală şi-n păcat, Dar mâine-n zori ne-om spovedi, iubire, Canoanele la doi le-om împărţi, Ne vom ruga în sfânta mănăstire Să fim iertaţi, în seara de Florii. Ioan Grigoraș & Liliana Trif