În zori

IN ZORI

Adeseori, când mă trezesc în zori
Mă-ntreb de ce-am venit şi unde plec,
Sunt oarecum un fel de zeu aztec,
Doar piatră rece fără de fiori,
Cuprins de flori ce timpul mi-l petrec
Şi aşteptând să te zăresc prin nori
În lumea ta de dincolo de mine
Unde te-am scris cu litere aldine
Şi pe lumină şi pe întuneric.
Închin doar ţie ruga mea de cleric
Al unui cult cu-n singur credincios.
A fost ori nu, eu ştiu că doar frumos
Mă pot gândi la clipele acele.
Alung din mine gândurile rele
Şi nu mă uit în urmă cu mânie.
Nu ne-am iubit, aşa a fost să fie!
Decât străini, mai bine-n depărtare
Te ştiu a fi potirul meu de floare
Din care gândul îţi culege mierea.
Doar amintiri, atâta mi-e averea
Cu care plec pe ultima spirală.
Şi nu mă plâng, n-a fost o viaţă goală
De vreme ce cândva te-am întâlnit.
Adeseori în versuri ţi-am vorbit
Şi le-am ascuns în sipet de hârtie
Pitit pe raftul unei biblioteci.
Din depărtări vin vânturile reci
Ce urlă prin lucarnele deschise.
Adeseori, te mai iubesc în vise
Şi uit ce rimă ar închide rândul.
De ce e frig? Pe unde mi-a fost gândul?