Sunt cel ce mult am investit Dragoste şi urǎ-n efemer, Acum bag seamă că-s falit Eu, omul, pe lume pasager. Dac- am adunat de toate, Atât din laic cât din ceresc, Sărac nu-s, te rog socoate, În stare fost-am sǎ iubesc. Poţi să mă arunci pe rug, O inchiziţie lejerǎ, Nu mǎ apuc eu sǎ distrug Ştiinţa de pe etajeră. Va veni-ntr-o şezǎtoare, Cu o coasǎ printre spini, Umbra deasǎ, cǎlǎtoare, Ce-i îndrumǎ pe creştini.