Culeg infinitul cerurilor senine Și-așez lumina sufletului pe-un tron, Dincolo de strălucirea razelor divine, În inima caldă a fiecărui om. Glasul duios și blând vine de la fiecare fată, Iar tu vrei să ai sunetul de cristal, Să-l transmiți apoi la omenirea toată, Ducând cu el miresme-n dar. Adu primăvara, zicea glasul întruna, Din iarnă toți oameni vin supărați Și vrem soare pentru totdeauna, Dar nu e ceva ce voi cumpărați. Ieșiți la soarele jucăuș fără teamă, Sufletul vostru întristat să-l curățiți, Primiți lumina vieții ce ne cheamă, În tainele muzicii alergând împliniți. Vedeți o dragoste măiastră divină, În infinitul culorilor din cadrul cerului Și-aștepți iertarea Domnului să vină, Alături de puritatea supremă a aerului.
sâmbătă, 31 mai 2025