Înfumurare

Am căutat, precum o runǎ, 
Adevărul
Şi-am dat 
Peste minciună.
E trist 
Şi, 
Când mǎ sâcâie
Neadevǎrul,
Numai pe mine 
Am ranchiună.
Că mint, 
Cum minte 
Lumea toată,
Nu mă surprinde 
În nici un fel,
Dar sufăr pentru asta,
Câteodată,
Ca o femeie
Ce n-a primit inel.
Nu-s obsedat, 
Cǎ sunt întreg 
La ,,tâmplă”,
Dacă doresc să am 
O scriere-nchegatǎ,
Ce-nfumurare, 
Domnule, 
Mi se-ntâmplă,
Ca tuturor 
Din tagma asta
Blestematǎ.