Îngenuncheată lumea, îşi plânge neputinţa în faţa Celui care, pe Tron de Slavă, stă, N-a vrut ca să-L primească, şi n-a vrut pocăinţa şi curg amare lacrimi pe faţa ei, tristă! Îşi vede morţii care, cu miile-n cuptoare sunt aruncaţi să ardă.. priveşte suspinând.. Te-ntreb o, lume, astăzi, vei putea sta-n picioare fără de El în suflet, fără speranţă-n gând? Ţi s-a făcut chemarea mereu, în cursul vremii de-atâtea generaţii ce-au lăcrimat ca azi, Isus pe crucea Lui te-aşteaptă de milenii să se-ndure de tine.. să-ţi ştearg-al tău obraz! Şi să-ţi răsară-n suflet speranţa vindecării, Căci totul se-noieşte, necazul va fi dus.. Cum mugurii arată venirea primăverii, Aşa vei înflori în Mâna lui Isus. Cât încă este ziuă, la Domnul te întoarce, Cât inima ta poate ca să mai bată, azi, Gasi-vei vindecare şi-o minunată Pace Doar Domnul te mai scapă şi din acest necaz. --------- O, Doamne Sfânt priveşte spre lumea care piere Se-aude-un plâns de jale.. un plâns din piepturi mii.. Îngenuncheată lumea, îşi plange-a ei durere, Nu-ţi pare rău, o, Doamne, că pier atâţia mii? Opreşte-Ţi azi mânia.. să vină primăvara! Cu flori şi ghiocei.. şi păsărele, mii Revars-a Ta Putere şi vindecă-ne ţara, Pământu-ntreg să scape de moarte şi urgii!
sâmbătă, 31 mai 2025