DUNIA PĂLĂNGEANU ÎNGER OSTENIT Strânse în cufere de-amintiri, zilele tot mai puţine de necunoscutul fiecărei clipe mai adastă întârziate, sub ploi de culoare cântec şi soare. Cineva îmi urmăreşte mişcările,gândurile pătimaşe, sub coama albită a dimineţii, îmi răstălmăceşte vorbele respirând tâlcul lor ascuns, întinzând cu înfrigurare aripile- dâre prelungi neliniştite, de înger ostenit.