Îngeri profani

Cu binecuvântări false, 
cu bunătate de gheaţă, 
vă uitaţi la simpli trecători în viaţă, 
vă dau bineţe cu gând de ură şi ciudă. 
Voi iubiţi pe cineva? 
voi simţiţi compasiunea, suferinţa?

Piatră este inima voastră, 
aripile de rocă dură mă biciuie, 
sacrul a pierit 
ucis de zâmbetul unei Messaline 
prea lăudate.

Strig după ajutor, răspunde cineva? 
Nu! Tăcere vinovată în ochii orbi 
nu iubiţi decât Tiranul,
nu şi pe ai... ah ce durere simt, 
pieptul este zdrobit de pasiune, 
nu pot renunţa la celest, 
vreau să ard răul în jurul meu 
şi ofranda să o dăruiesc unui om.

Dar mai găsesc putere  oare?

Din volumul Sacralitate, publicat in anul 2016 la Editura Familiei in Israel